A fost Columna opera lui Apolodor ?

S-au emis mai multe păreri cu privire la artistul Coloanei. Nu s-a făcut, însă, (cu excepţia lui Richmond şi într-o oarecare măsură a lui Lehmann-Hartleben, care a remarcat că reliefurile sunt concepute nu de către un cronicar, ci de un artist), disocierea absolut necesară dinte artistul programator şi cel executant. Cichorius este sigur de de influenţa lui Apolodor în ceea ce priveşte reliefurile Coloanei.

Emanuel Löwy crede că este mult mai bine să renunţăm a lega reliefurile Coloanei de numele şi activitatea lui Apolodor şi să-i recunoaştem doar opera de arhitect militar şi civil. Lehmann-Hartleben este convins că întreg relieful Coloanei este opera unui singur artist, dar că acesta nu putea fi Apolodor, chiar dacă se acceptă existenţa portretului său pe Coloană, lângă podul de la Pontes-Drobeta, portret autentificat prin comparaţie cu bustul celebru şi unic, din Gliptoteca de la München.

Nu există niciun temei să se creadă că Apolodor ar fi fost maestrul înfăptuirilor lui Traian şi nici că un astfel de maestru unic ar fi existat. Ştim spre exemplu că nu Fidias a ridicat monumentele de pe Acropole, ci Kallicrates, iar o serie de opere ale lui Tiziano Vecellio au fost pictate de Domenicos Theotokopoulos sau "El Greco". Ideea personalităţii unui singur maestru, arhitect şi sculptor deopotrivă, este de factură renascentistă şi mai ales michelangiolescă.

S-a presupus în mod tacit şi câteodată chiar s-a afirmat răspicat că autorul Trofeului de la Adamclisi ar fi fost acelaşi Apolodor, pentru simplul motiv că ar fi activat prin zonă. Nu s-a insistat asupra respectivei paternităţi, întrucât metopele erau incompatibile sub raport calitativ cu reliefurile Coloanei. De aceea s-a şi dat explicaţia că Apolodor, grăbit să ajungă la Roma spre a ridica şi decora sculptural Forul lui Traian, a lăsat în grija pietrarilor locali execuţia metopelor. Acesteia i s-a adăugat şi motivaţia lipsei de fonduri, problemă care a a determinat angajarea unui sculptor de înaltă profesionalitate. De fapt nimeni nu mai crede că Forul lui Traian a fost complet decorat până în anul 113 (inaugurarea Coloanei) sau până în anul 117, anul morţii lui Traian.

Sunt lucrări de specialitate care susţin că artistul programator al decoraţiei sculpturale a Trofeului şi a Coloanei era una şi aceeaşi personă, probabil de obârşie milesiană şi că el nu a mai lucrat nimic altceva din ce cunoaştem că formează până acum setul marilor opere sculpturale traianice.

Inovaţia compoziţională a Coloanei ar fi, în optica marilor specialişti în artă, folosirea figurii umane ca element decorativ, ca arabesc, fapt pentru care relieful însuşi nu este înalt (ca şi la Adamclisi), spre a nu rupe linia arhitectonică a Coloanei (cum se întâmplă pe coloana lui Marcus Aurelius).

Liniile de contur de pe Coloană sunt mărturia procedeului tehnic utilizat şi care era asemănător cu cel al executării frescelor. Modelele se aplicau pe peretele moale pe care se trasau contururile cu un vârf ascuţit. Apoi se aşternea culoarea.

Cred că nu trebuie să fim ispitiţi de păcatul confuziei ce se face în mod curent între ideea adoptării unor trăsături artizanale sublimate de către artistul programator al Coloanei şi maniera nouă, cu totul nouă, a naraţiunii desfăşurate pe monumentul traianic. O sublimare a artizanalului există în arta romană oficială: Altarul lui Domitius Ahenobarbus, friza templului lui Apolo Sosianus, frizele arcurilor triumfale etc. Dar pe Coloană nu de acest fenomen este vorba. Avem clar proba inversă pe metopele de la Adamclisi. Este clar că unele soluţii compoziţionale ale metopelor erau imposibile în optica artizanală. Dacă artistul programator ar fi fost versat în sublimarea artizanalului, atunci i-ar fi fost uşor să ofere cioplitorilor rudimentari scheme pe măsura posibilităţilor lor.

              LD