Hiram I (969-936 î.e.n.) şi rolul său în construirea templului din Ierusalim

Personalitate remarcabilă a lumii antice, Hiram I, a făcut din Tyr cea mai puternică cetate-stat feniciană. La vremea când a preluat puterea în Tyr, fenicienii erau cunoscuţi şi corăbiile lor temute în întreaga Mediterană. Alfabetul lor fonetic era folosit de trei secole în porturile Mediteranei antice şi a avut o mare influenţă în evoluţia intelectuală a omenirii, iar feniciana era engleza navigatorilor de atunci.

Ascensiunea lui Hiram I este explicabilă şi pentru că a reuşit să anihileze tendinţele centrifuge ale aristocraţiei şi preoţimii, în plus, Tyrul a fost singura cetate feniciană care avea un ascendent asupra celorlalte, nefiind distrusă de invazia, din jurul anului 1200 î.e.n., a popoarelor mării. Hiram I a mărit considerabil suprafaţa Tyrului, cu ajutorul unui dig artificial. Descoperirea unui izvor de apă dulce, cu debit mare, în noul cartier construit aici, prevăzut cu piaţă vastă pentru adunări populare şi târguri, măreţele ziduri ce fortificau insula au transformat Tyrul într-o cetate maritimă practic inexpugnabilă la acea vreme. A fost singurul dintre oraşele feniciene care a rezistat, multă vreme cu succes, asirienilor. Mai târziu, puternicele armate ale lui Nabucodonosor i-au fost necesari 13 ani de asediu pentru a-i înfrânge pe tyrieni. În vremea regelui Solomon, Hiram i-a trimis acestuia un grup de muncitori conduşi de arhitectul Hiram, pentru construirea templului din Ierusalim, precum şi preţioase materiale pentru finisarea construcţiei.  

Templul din Iersusalim a fost conceput, după unele surse istorice, tocmai de arhitectul tyrian, care a şi pierit acolo, ucis de o echipă de constructori ai templului. Hiram i-a furnizat lui Solomon corăbii şi echipaje pentru expediţia în biblica Ţara Ophir (Yemen, Somalia). Expediţia a pornit din Marea Roşie. Din acelaşi punct va porni mai târziu, la sfârşitul secolului al V-lea î.e.n., celebrul periplu al lui Nechao, expediţie feniciană care, cu 2000 de ani înainte de Vasco Da Gama a înconjurat Africa şi s-a reîntors în Mediterana prin Coloanele lui Melkart, cum era numită de fenicieni strâmtoarea Gibraltar, după ce parcurseseră în trei ani un itinerar de 30.000 de kilometri. Hiram I a reuşit să canalizeze toate forţele cetăţii spre împlinirea vocaţiei de negustori de mare şi de mari navigatori a fenicienilor. De altfel, toate cunoştinţele ştiinţifice şi tehnice, ample în regatul lui Hiram I, s-au dezvoltat şi grefat pe această vocaţie, pe care nici chiar grecii n-au reuşit să o realizeze în aceeaşi măsură.