Ioan Gură de Aur (Ioannes Chrysostomos)

Născut la Antiohia într-o familie aparţinând nobilimii funcţionare, elev al lui Libanios, Ioan Gură de Aur (349 – 407 e.n.) îşi părăseşte dascălul, se botează în religia creştină şi optează pentru viaţa de ascet în Siria.

Faima de predicator la Antiohia îl determină în anul 397 e.n. pe împăratul Arcadius să-l cheme la curtea sa şi să-l impună patriarh al Constantinopolului. Severitatea sa şi critica inegalităţilor sociale declanşează un conflict cu unele cercuri ale clerului şi cu Eudoxia, soţia împăratului, soldat cu depunerea şi exilul său în Armenia (404 e.n.). Orator de talent (din sec. VI este numit Chrysostomos – Gură de Aur), Ioan este considerat cel mai fecund autor creştin de limbă greacă. Tratatele, scrierile exegetice dar îndeosebi predicile şi scrisorile sale reprezintă monumente ale retoricii antichităţii târzii, şi, în egală măsură, preţioase documente cultural – istorice ale sfârşitului sec. IV.

        LD