Printre creştinii pe care Nero i-a masacrat în anul 64 e.n, făcându-i răspunzători de incendierea Romei, se afla şi conducătorul lor: apostolul Petru care, condamnat la crucificare, după ce a văzut că nevasta sa este şi ea destinată torturii, a cerut să fie răstignit cu capul în jos, pentru că nu înţelegea să moară în aceeaşi poziţie în care murise Domnul său Iisus Hristos. Petru era evreu şi venea din Iudeea, una din provinciile cele mai chinuite ale detestatului guvern imperial.
Supliciul a avut loc unde se află astăzi marele templu ce poartă numele osânditului. Şi călăii nici n-au bănuit măcar că mormântul victimei lor avea să devină temelia unui alt imperiu, spiritual, hărăzit să-l îngroape pe acela, secular şi păgân, care pronunţase verdictul. Dar să ne întoarceam la cel mai important eveniment pentru soarta întregii lumii. La Bethleem, lângă Nazaret, se năştea Iisus Hristos. Timp de câteva secole, autenticitatea acestui eveniment a fost pusă la îndoială de către o şcoală critică ce nu accepta existenţa lui Iisus. Astăzi orice îndoială a dispărut. A mai rămas, dacă este cazul, una singură, de importanţă secundară, aceea care persistă asupra datei exacte a naşterii Sale. Matei şi Luca, spun că ea ar fi avut loc în vremea domniei lui Irod, care, după sistemul nostru de numărătoare, trebuie să fi murit cu trei ani înainte de naşterea lui Iisus. Unii spun că a fost într-o zi de aprilie, alţii, de mai. Data de 25 decembrie a anului 753 ab Urbe condita a fost fixată, fără prea multe discuţie, după trecerea a trei sute cincizeci de ani de la eveniment şi a rămas definitivă.
Istoria ne este de prea puţin folos la cunoaşterea perioadei de tinereţe a lui Iisus. Ea ne furnizează mărturii contradictorii, date incerte, întamplări discutabile şi are foarte puţin de spus împotriva versiunii poetizate a Evangheliilor: Buna Vestire pentru Maria, soţia fecioară a lui Iosif teslarul, naşterea într-un staul, adoraţia oilor şi a Magilor, uciderea pruncilor, fuga în Egipt. Istoria ne ajută doar să ne facem o părere despre condiţiile de viaţă din acea ţară, în momentul când s-a născut Iisus şi asupra surselor de inspiraţie găsite acolo. Sunt singurele elemente în care se poate avea încredere. Nu numai întreaga politică, dar întreaga literatură şi filosofie ebraică avea un caracter profund religios. Ideea lor predominantă era aşteptarea Mantuitorului care va veni într-o zi să răscumpere poporul din ghearele Răului reprezentat de Roma. Şi cei mai mulţi, după Isaia, erau convinşi că Mesia acestei Izbăviri va fi un Fiu al Omului, coborâtor din neamul lui David, miticul rege al evreilor, care va izgoni Răul şi va instaura Binele: dragostea, pacea bogăţia. Erau oameni care îşi petreceau ziua întreagă în piaţa din faţa Templului, rugându-se şi postind. Toţi simţeau că se apropie clipa cand Mesia nu se va mai putea lăsa aşteptat. Şi, totuşi, Iisus a întâmpinat cateva greutăţi în a se face recunoscut ca acel întrevăzut Fiu al Omului. În general noi ni-l reprezentăm pe Ioan Botezătorul, în calitatea sa de precursor, cu mult mai în vârstă decât Iisus. Dar se pare că aveau acelaşi număr de ani. Iisus l-a întâlnit pe Ioan în al cincisprezecelea an de domnie a lui Tiberius (14 – 37 e.n), adică atunci când El însuşi trebuie să fi avut vârsta de douăzeci şi opt sau douăzeci şi nouă de ani. Iisus a început să predice în sinagogi şi, după mărturii care concordă între ele şi au ajuns până la noi, s-ar spune că mulţimile se simţeau atrase către El de ceva supranatural.
La început, Sinedriul nu I-a acordat lui Iisus prea multă atenţie, ideile propovăduite de el nu erau, în general, incompatibile cu Legea şi cu dogmele. Ruptura cu autorităţile s-a produs numai atunci când Iisus a afirmat că el este Fiul Omului, Mesia aşteptat de toţi; şi atunci când mulţimea din Ierusalim, unde se înapoiase după ce predicase în provincie şi prin împrejurimi, L-a salutat ca atare, Sinedriul a început să fie îngrijorat, în special din motive de ordin politic. În seara zilei de 3 aprilie a anului 30, el a fost anunţat că Sinedriul hotărase să-L aresteze. Soarta nu mai putea să fie schimbată.
3 comentarii:
Dupa parerea mea nu trebuie sa implici politica cu articolele despre Iisus.
Mai bine era o pagina cu PSD si una cu aceste articole.
Num'a bine si felicitari pentru aceste articole
Nu are a face Jesus cu ce scrie domnul Danila. Ca prof de istorie e normal sa scrie si ce are a face asta cu crezurile sale politice. Ideal asa ar fi. N-eam saturat de politica ca taranul de ciocoi dar e nevoie si de asta. Remarc o mai mare aplecare asupra istoriei si asa cum a zis si altadata, aloca mai mult spatiu istoriei si e bine. Felictari si intri zilnic sa ma impartasesc cu cultura. super scrise si studiate bine din multe surse.
Sunt de acord cu sugestia dvs. şi am corectat problema. Vă mulţumesc pentru comentariu!
Trimiteți un comentariu
Dacă ţi-a plăcut articolul poate vrei să laşi un comentariu?