.png "English"){kind=small}
Examenul de titularizare susţinut de absolvenţii licenţiaţi (la zi sau fără frecvenţă), arată că în băncile de examen, năravurile nu sunt pentru toţi aceleaşi. Chiar dacă posturile naţionale de televiziune au difuzat ştiri despre candidaţi, percepuţi ca aşa-zişi “profesori”, este nevoie să lămurim puţin lucrurile.
În goana lor după senzaţional, după cifre de audienţă sau pentru a vinde un ziar în plus, ajung să arunce în derizoriu această categorie socio-profesională şi aşa lovită de soartă. Este doar un aspect al unei probleme mult mai adânci a jurnalismului din România: sădirea sămânţei de scandal cu orice preţ. Se compară oare un examen de titularizare cu modalităţile prin care o persoană poate ajunge ziarist ? Respectul însă, trebuie să primeze. Nu dezbinarea, ignoranţa şi neruşinarea vor salva România. Candidaţii la titularizare nu sunt toţi profesori, nu au căpătat încă acest drept, iar cei eliminaţi din examen, poate şi pentru unul din motivele vehiculate de presă, în mod cert nu vor fi. Profesorii sunt făcuţi mereu vinovaţi de rezultatele slabe obţinute de elevi la examenul de Bacalaureat din acest an. Cunoştinţele elevilor nu reflectă în mod absolut munca profesorului şi nici măcar nu sunt întotdeauna în directă proporţionalitate. Managementul clasei de elevi, sintalitatea adică, rămâne de studiat.
4 comentarii:
Domnule Profesor,
mai dureros este faptul ca unii dintre cei care ii infiereaza pe dascali au fost candva ... dascali. referitor la jurnalisti, ei au un singur cuvant de ordine :audienta, iar stirile bune nu vand. din nefericire, sunt prea putini cei care nu vor casca plictisiti sau nu vor schimba canalul la prezentarea unei stiri despre rezultatele obtinute de un profesor intr-un anumit domeniu. iar la prezentarea rezultatelor exceptionale obtinute de un elev sau student, nimeni nu pare sa se gandeasca la faptul ca in spatele rezultatelor acestuia a stat efortul unor profesori. dar copilul are toate meritele, iar profesorul toate pacatele.
insa, in opinia mea, adevarata problema nu pleaca de la jurnalisti. haideti sa ne gandim numai la cate cadre didactice au ajuns ministru, prim-ministru si chiar presedinte. cati dintre ei au facut ceva real pentru sustinerea colegilor de breasla? eu cred ca au facut tocmai contrariu.
felicitari pentru blog. este o lectie de istorie placuta si interesanta.
Vă mulţumesc din suflet pentru comentariu şi mă bucur că existaţi.
e o problema in mentalitatea noastra...nu ne respecam unii pe altii...daca cineva a terminat o facultate si se inscrie la titularizare...acel om nu are timpul necesar de abordare a subiectelor...cunosc pe cineva care in 2008 a luat 2.2 la titularizare ,iar anul urmator s-a titularizat cu prima nota...peste 9...Si la mine a fost primul an cand am dat...si nu am avut atat de mult timp de invatat...la materia de specialitate am facut cat de cat...dar la metodica am dat-o in bara...dar asta nu inseamna ca am terminat o facultate"pe branza"...jurnalistii nu urmaresc decat sa faca din tantzar-armasar...
Un punct de vedere pertinent si apreciez comentariul dvs.
Trimiteți un comentariu
Dacă ţi-a plăcut articolul poate vrei să laşi un comentariu?