Faraonul Keops, Marea Piramidă şi exagerările lui Herodot

Keops a fost primul faraon al dinastiei a IV–a şi a domnit în jurul anului 3000 î.e.n. Datele exacte ale domniei sale nu se cunosc şi nici măcar nu este sigur că Marea Piramidă de la Giseh a fost construită sub domnia lui; cum Herodot îi atribuie lui iniţiativa, edificiul a intrat în istorie sub numele Piramida lui Keops. 

Istoricul grec, care a vizitat Egiptul în anul 450 î.e.n., relatează că, pentru construirea piramidei sale, Keops a pus toţi egiptenii să muncească, ceea ce probabil că este o exagerare. Herodot ne oferă şi amănunte despre felul cum era organizată munca: „Unora le revenea atribuţia să care până la malul Nilului pietrele extrase din carierele aflate în Munţii Arabiei; alte echipe primeau aceste pietre, le transportau cu navele pe celălalt mal al fluviului şi le târau până la munţii Libiei. În permanenţă se aflau pe şantier o sută de mii de lucrători care erau schimbaţi la fiecare trei luni. Poporul a fost astfel asuprit mai întâi vreme de zece ani pentru construirea şoselei pe care erau târâte pietrele; căci au făcut-o cu mâinile lor, şi este o construcţie, care, după părerea mea, nu este mai puţin remarcabilă ca piramida...Piramida însăşi a cerut douăzeci de ani de eforturi”.

După analizarea sumară a textului lui Herodot, iată şi prima inadvertenţă: construcţia Marii Piramide a durat, în total, treizeci de ani, iar Keops a domnit (după cum ne asigură egiptologii) douăzeci şi şapte de ani. Prin urmare, sau construcţia a început câţiva ani înainte de suirea pe tron a faraonului (ceea ce este foarte puţin probabil), sau urma să fie terminată la câţiva ani după moartea lui; ori, în acest din urmă caz, piramida ar fi rămas, probabil, neterminată, cum s-a întâmplat cu alte câteva piramide.

Altă chestiune controversată: cum a fost posibilă construcţia piramidei cu mijloacele disponibile în urmă cu cinci milenii ?

Cum au fost ridicate blocurile de piatră cântărind 50 de tone până la înălţimea de peste 100 de metri ? Cum au fost transportate pe distanţe de kilometri, la sfârşitul mileniului III, într-o vreme în care nu se cunoşteau nici roata şi nici măcar animalele de povară ?

Marea Piramidă are o bază de 5 hectare şi o înălţime de peste 146 metri (înălţimea unui bloc turn cu 40 de etaje!), fiind formată de 2.300.000 blocuri de piatră între 2 şi 50 tone. Blocurile din exterior sunt atât de fin tăiate, lustruite şi ajustase, încât între ele abia dacă se poate introduce o foaie de hârtie. Europa va cunoaşte numai foarte târziu, în perioada medievală, construcţii de piatră mai înalte: catedrala din Rouen (150 m) şi din Koln (160 m).

Volumul total al piramidei cuprindea, la origine, 2.521.000 metri cubi – astăzi, după aproape cinci milenii, mai are 2.353.000 metri cubi; arheologul şi egiptologul francez J. P. Lauer a calculat că, în zilele noastre, pentru transportul blocurilor de piatră ale Marii Piramide ar fi necesare şapte mii de trenuri de câte o mie de tone fiecare, sau şapte sute de mii de încărcături de camion de zece tone.

Cum a fost construită, aşadar, Marea Piramidă ? Pentru a reconstitui şantierul avem la dispoziţie textul lui Herodot, câteva imagini săpate în piatră şi redând scene din munca meşteşugarilor acelor vremuri, precum şi ... imaginaţia – bineînţeles o imaginaţie întemeiată pe conjecturi şi probabilităţi strâns legate de cunoştinţele noastre despre condiţiile sociale şi economice din Egiptul dinastiei a IV-a.

Herodot vorbeşte, ce-i drept, de folosirea unor maşini – dar această informaţie a istoricului nu trebuie luată într-un sens prea larg. Egiptul antic nu cunoştea macaraua, troliul, scripeţii, ci numai unelte de piatră şi (rare) unelte de bronz, de asemenea instrumente de măsură primitive. Aşa că maşinile lui Herodot nu pot fi decât simple leviere, pârghii dintre cele mai primitive, precum şi pietre cilindrice care se aşezau sub blocurile de piatră ca un fel de tăvălugi pentru a le deplasa mai uşor.

       LD