Pliniu cel Tânăr şi Panegiricul lui Traian

A trăit în perioada 61 – 113 e.n. şi s-a afirmat ca un important om politic şi scriitor latin. Originar dintr-o familie ecvestră din Novum Comum (Como), nepot şi fiu adoptiv al marelui Pliniu cel Bătrân, Pliniu cel Tânăr a studiat dreptul la Roma cu celebrul Quintilian, avocat, om de litere modern şi era bun prieten cu istoricul Tacitus.

Urmează un cursus honorum strălucit, quaestor (88 e.n.), tribun (91 – 92 e.n.), praetor (93 – 95 e.n.), consul (100 e.n.), guvernator al Bithyniei şi Pontului (110 – 113 e.n.). Obişnuitul discurs de mulţumire adresat împăratului Traian în septembrie 100 şi ţinut în faţa Senatului de Pliniu în calitate de consul a fost revizuit şi publicat sub titlul de Panegiricul lui Traian în anul 101 e.n. Document istoric preţios, Panegiricul rămâne cel mai strălucit model al genului atât de frecvent întâlnit în secolul III – IV. Din opera lui Pliniu cel Tânăr s-au mai păstrat 10 cărţi de scrisori (Epistulae) care trădează un spirit cultivat, de aleasă ţinută morală şi conturează o imagine vie a vieţii materiale şi spirituale a societăţii romane de la începutul secolului II e.n. Ultima sa carte, a X–a, include corespondenţa purtată de Pliniu în calitate de guvernator cu împăratul Traian în anii 112 – 113 e.n., constituind un valoros document istoric.

Puteți să dați like şi pe Facebook pentru a fi la curent cu ultimele postări ale blogului.