O călătorie în Roma Antică

Am postat acest material, ca multe altele, din dragoste pentru istoria Imperiului Roman. De aceea, timp de trei zile, vă propun o călătorie imaginară în Roma Imperială, o călătorie sentimentală, tematică, una ruptă de realitatea societăţii în care trăim. Veţi descoperi o altă lume, dincolo de limitele sale, una mai bună sau mai rea, mai solitară sau mai solidară, dar interesantă pentru stilul fiecăruia de a privi lumea.

Baia romană

Nu a existat în istorie un popor mai curat ca poporul roman. Fiecare casă mare avea o piscină proprie. Dar existau mii de băi publice, la dispoziţia populaţiei, având o capacitate de o mie de persoane. Erau deschise din zorii zilei până la ora unu pentru femei, şi de la ora două până seara, pentru bărbaţi, până ce au devenit mixte; iar intrarea costa zece lire, taxă care includea şi serviciul. Te dezbrăcai într-o cabină, mergeai pe terenul de sport să faci câteva exerciţii de box, aruncarea suliţei, baschet, sărituri, aruncarea discului; apoi treceai în sala de masaj. Iar, la urmă de tot, începea baia propriu-zisă, care respecta un ritual foarte strict.
Mai întâi în tepidarium, cameră de aer călduţ, apoi în calidarium, cu aer cald; după aceea în laconicum, o cameră cu aburi ferbinţi, unde făcea uz de o noutate de curând importată din Galia: săpunul. În sfârşit, pentru a provoca o reacţie sănătoasă în sânge, te aruncai să înoţi în apa rece a piscinei.

După toate astea, te ştergeai, te ungeai cu ulei, te îmbrăcai şi treceai în sala de jocuri, la o partidă de şah sau de zaruri, ori în sala de conversaţii, ca să mai flecăieşti puţin cu prietenii pe care ştiai sigur că o să-i găseşti acolo. Sau poate treceai în restaurant, pentru a lua o masă bună care, oricât de sobră ar fi fost, tot costa din cel puţin şase feluri, dintre care două cu carne de porc. Aici mâncai stând întins pe triclinium, un fel de divan cu trei locuri, total destins ca să-ţi odihneşti corpul după exerciţiile făcute mai înainte, ţinând braţul stâng rezemat de o pernă, pentru a sprijini capul şi dreptul liber, ca să poţi lua mâncarea de pe masă. Bucatele erau grele, cu multe sosuri de grăsime animală. Dar romanii aveau un stomac rezistent, lucru demonstrat la banchetele lor adevărate, pe care le organizau foarte des.

Puteți să dați like şi pe Facebook pentru a fi la curent cu ultimele postări ale blogului.