Ultima zi din viaţa unui preşedinte: Abraham Lincoln

Suntem în data de 14 aprilie 1865, ora 7 a.m. Uşa de palisandru se deschide fără zgomot şi preşedintele Statelor Unite ieşi din dormitor. Salută pe omul din hol. Coborî scările şi se îndreptă spre biroul său. Preşedintele ia micul dejun, semnează două documente şi îi adună în şedinţă pe membrii cabinetului.

La Washington este inserată ştirea conform căreia preşedintele, soţia sa şi locotenent-generalul Grant vor asista la reprezentaţia în beneficiul Laurei Keene, ce va avea loc seara, la teatrul Ford.

Grant, puţin încurcat, îi spune lui Lincoln că nu va putea merge la teatru din cauză că soţia sa dorea să-şi vadă copiii şi comandase bilete pentru trenul de Philadelphia. Un răvaş sosise din partea soţiei, înştiinţându-l că trenul pleacă la ora 18. Grant arată răvaşul lui Lincoln şi îi spune că nu poate rămâne la Washington. Stanton îi atrage atenţia lui Lincoln că nu trebuie să meargă la teatru. “Viaţa dvs. este în primejdie.”

Ora 16. Preşedintele şi-a terminat ziua de lucru. Lincoln nu prea avea niciun chef să meargă la teatru, dar, o dată ce s-a comunicat că va fi prezent, nu putea da înapoi.

Ora 20. Doamna Lincoln, în ţinută de seară, deschide uşa cabinetului. Soţii Lincoln coborâră împreună scările şi se îndreptară spre teatru. Lincoln părea, după Ashum, “neobişnuit de bine dispus”.

John F. Parker a luat-o înaintea preşedintelui şi deşi a cercetat cu atenţie loja oficială, nu a observat o mică gaură făcută în uşa lojei.

La ora 20.25 Lincolnii au ajuns la teatru; toate cele 1670 locuri erau ocupate.

Ora 21. Cortina de lasă la terminarea primului act. Aplauze îndelungi. Luminaţie. Pauză. Ora 21.30 din nou întuneric. Booth intră în teatru. E ca la el acasă, toţi îl cunosc.

Asasinarea lui Abraham Lincoln de către John Booth

Ora 22. Booth deschide uşa dinspre balconul ce dă în coridorul lojei oficiale. Păşeşte ca un lup, se opreşte în faţa uşii, priveşte prin spărtura pe care o făcuse cu o zi înainte. Parker, responsabil cu garda balconului, se afla într-o cârciumă din apropiere. 

Booth deschide uşa lojii, se furişează înăuntru; în mâna dreaptă are un pistol, în stânga un pumnal. Ridică pistolul spre capul lui Lincoln, distanţa era de aproximativ un metru, ţinteşte şi trage. Maiorul Rathborne se ridică brusc de pe scaun, Booth aruncă asupra lui pumnalul. Loveşte adânc, încalecă bordura lojii şi sare în scenă. Îşi fracturează piciorul stâng şi traversează în salturi scena. Iese din teatru, încalecă pe calul ce-l aştepta şi dispare în noapte.

“Preşedintele a fost împuşcat. Nu! Nu poate fi adevărat!” Ţipete, plânsete, vacarm. Medicii intră în lojă; examinează atent: “rana este mortală. Nu poate fi salvat”. Inima lui Lincoln încetă să-i mai bată, ca să se odihnească.

Conform planului stabilit de complotişti, George Atzerodt urma ca la aceeaşi oră să-l ucidă pe Andrew Johnson, vicepreşedintele S.U.A.

N-a schiţat însă niciun gest pentru a înfăptui cele plănuite. De ce ? Nu se ştie.

John Wilkes Booth a fost împuşcat de către un sergent şi a murit după trei ore de agonie. Lewis Paine, George Atzerodt, David Herold şi Mary Surrad au fost la rândul lor judecaţi şi spânzuraţi pe data de 7 iulie 1865. Precedentul era astfel creat.

                      LD