Tezaurele de argint de la Streza-Cârţişoara şi Făgăraş

Asemenea tezaure au o largă răspândire în Europa răsăriteană, fiind atestate pe un teritoriu imens, începând din Orient până în Scandinavia şi, ca o urmare a legăturilor comerciale, chiar în Insulele Britanice. În Peninsula Balcanică şi în Ungaria medievală lipseşte această categorie de descoperiri, încât tezaurul de la Streza-Cârţişoara reprezintă din punct de vedere teritorial şi cronologic un fenomen izolat.

În descoperirea de la Streza-Cârţişoara se îmbină elementele bizantine şi slave, iar tezaurul ca atare reprezintă pentru secolul XII o avere considerabilă. Făcând abstracţie de celelalte bijuterii şi monede, inclusi de eventualele piese care n-au putut fi salvate, numai argintul brut reprezintă aproximativ contravaloarea a 250 hectare de pământ. Această relaţie s-a stability pe baza preţurilor din secolul XIII, care indică pentru secolul XII numai o limită minimă, ţinând seamă de valoarea şi de puterea de cumpărare a argintului mai ridicată în acest ultim secol. 

O altă mare descoperire s-a făcut la Făgăraş. În anul 1927 s-a găsit aici, în timpul aratului, un vas cu circa 60 de monede bizantine (informaţie de la R. Brechner-Sibiu), dintre care au ajuns în muzeul Brukenthal din Sibiu un număr de 17 piese. Celelalte au fost însă pierdute sau au dispărut încă înaintea achiziţionării lor. Toate monedele sunt de aramă sau de billon şi datează din vremea împăraţilor Alexios I (1088-1118), Constantin Porfirogenetul (înainte de 1097), Sabatier II şi Ioan II (1118-1143).

Amândouă tezaurele s-au păstrat incomplete şi monedele de argint de la Streza-Cârţişoara şi restul monedelor nedeterminate de la Făgăraş ar putea să modifice datarea celor două tezaure în jurul anului 1150. Ele ar putea să indice, pe la mijlocul secolului XII, o stare de nelinişte şi nesiguranţă care provoacă îngroparea celor două tezaure. O explicaţie ar putea fi legată de fixarea frontierei statului ungar de-a lungul Oltului.

Este semnificativ faptul că aceste două tezaure provin din Ţara Făgăraşului, în general foarte săracă în descoperiri arheologice. Se manifestă aici o influenţă bizantină care în alte regiuni ale Transilvaniei nu este atestată şi, în urma situaţiei create prin înaintarea puterii ungare, probabil nici nu se mai putea manifesta. Tezaurele de la Streza-Cârţişoara şi Făgăraş indică o orientare culturală şi, se pare, politică a Ţării Făgăraşului spre sud, dar asupra acestor raporturi, chiar ipoteze sunt greu de formulat. Cele două descoperiri, din punct de vedere politic şi etnic, cu greu pot fi puse în legătură cu maghiarii, ele trebuie să aparţină populaţiei din această regiune, ale cărei legături cu lumea slavă şi bizantină au fost stabilite încă înainte ca statul ungar să se fi extins până la Carpaţii meridionali. Lipsa descoperirilor asemănătoare în restul Transilvaniei şi apariţia simultană a celor două descoperiri ar putea să indice deci o comunitate sau o oarecare organizaţie care ar fi putut exista şi în alte părţi ale Ardealului, dar care a fost desfiinţată mai devreme.

                     LD   

Puteți să dați like şi pe Facebook pentru a fi la curent cu ultimele postări ale blogului.