-->

duminică, 15 ianuarie 2012

Thomas Gainsborough - peisagist și portretist

Alături de Hogarth şi de Reynolds, Thomas Gainsborough a fost cel care a dat personalitate picturii engleze a secolului al XVIII-lea.
Prin fire, el era foarte diferit de ceilalţi doi: aceştia se simţeau foarte bine la oraş, Gainsborough iubea priveliştile satului englezesc mai mult decât orice.


Autoportret, 1759
Nu s-a simţit ispitit niciodată să studieze pe Continent, maeştrii săi au fost Hayman şi francezul Hubert Gravelot, la academia din St. Martin’s Lane. După opt ani de studiu, la 21 de ani, a plecat la Londra, stabilindu-se la Ipswich, unde a lucrat mai ales peisaje; dar, pentru că genul nu era apreciat de colecţionari, picta, fără tragere de inimă, şi portrete. Cu toate acestea, portretele aveau să-i asigure reputaţia. La Bath, în eleganta staţiune balneară unde a lucrat vreme de 15 ani, a fost declarat cel mai bun portretist din oraş, ceea ce, între zecile de pictori care existau atunci, nu era deloc puţin. Când avea să revină la Londra, în 1774, era în culmea succesului. Pictorul a rămas aici până la sfârşitul vieţii, moare în anul 1788, înconjurat de admiraţia colecţionarilor şi a confraţilor.
Dar, a doua zi după moartea sa, de-a lungul pereţilor din marele hol de intrare de la Schomberg House, unde trăise în ultima vreme, au fost expuse zeci de peisaje pictate de el şi care, în ciuda renumelui artistului, nu-şi găsiseră cumpărători. Vor mai trece totuşi mulţi ani până când Gainsborough va fi recunoscut ca artist complex şi nu doar ca simplu portretist.


               Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

1 comentarii:

Anonim spunea...

E pacat, deoarece peisajele sale sunt remarcabile, dar trebuie sa tinem seama si de epoca, bogatii plateau pentru portrete, nu pentru peisaje. iar in societatea engleza era regula aceea cu galeria familiei, unde erau portretele tuturor inaintasilor. poate ca asta e un motiv. Ceea ce m-a frapat la portretele lui Thomas Gainsborough este frumusetea personajelor. sincer ma indoiesc ca toti cei care i-au pozat au erau frumosi, si totusi pensula maestrului a conferit trasaturilor lor un anumit farmec. de departe favoritul meu este "Portretul doamnei in albastru" care este expus in Muzeul Hermitage, daca nu ma insel.

Trimiteți un comentariu

Dacă ţi-a plăcut articolul poate vrei să laşi un comentariu?