Din lipsă de informare

Cu toate că românii sunt de acord cu donarea de sânge şi de organe, sistemul medical de specialitate nu este în stare să beneficieze de acest consimţământ al populaţiei, aşa cum se întâmplă în restul statelor comunitare. Media în România este de patru donări la un milion de locuitori, iar în Uniunea Europeană este de 15 donări la un milion de locuitori. 

Explicaţia constă în lipsa coordonatorilor de transplant, fiind nevoie de specialişti. Aceştia atrag atenţia asupra securităţii transfuzionale, adică asupra necesităţii de a primi sânge fără risc de îmbolnăvire. La o singură donare se prelevează aproape o jumătate de litru de sânge, prea puţin ca să-l afecteze pe donator. De aceea, donatorului i se fac teste de laborator pentru depistarea hepatitelor B şi C, sifilis şi HIV. De asemenea, donarea nu este indicată femeilor însărcinate şi celor care alăptează. Tulburările emoţionale, teama persistentă sau oboseala excesivă pot, de asemenea, contraindica recoltarea de sânge.Conform datelor oferite de Agenţia Naţională de Transplant la sfârşitul anului 2009 erau 2194 de români care aveau nevoie urgent de un transplant de rinichi. Aproape 7.000 de persoane făceau dializă. Dintre acestea 24 au murit anul trecut în timp ce se aflau pe lista de aşteptare. Un număr de 338 de români aveau nevoie de un transplant de ficat la finele anului trecut, dintre aceştia 22 au decedat pentru că nu s-au găsit organele necesare la timp. Cererile de transplant de inimă se ridică la 158. Aproximativ 15 solicitanţi de transplant de inimă au murit înainte de a se recolta organul necesar. În ceea ce priveşte transplantul de pancreas cererile erau în număr de 70 la finalul lui 2009. Patru români au murit în timp ce se aflau pe lista de aşteptare.

O persoană sănătoasă poate dona la fiecare 72 de zile. Donatorii beneficiază de un set de analize gratuite, de reducere la transportul în comun şi de bonuri de masă.